0.1 | curdario, curdaru. |
0.2 | Da corda. |
0.4 |
0.5 |
|
0.7 | 1 [Mest.] [Come appellativo:] chi fabbrica o vende spaghi e corde di qualsiasi tipo; cordaio. |
0.8 A | Scobar: curdaru. Valla: ø. |
0.8 B | Del Bono: curdaru1. Vinci: curdaru. Pasqualino: curdaru1. Mortillaro: curdaru. Biundi: curdaru. Traina: curdaru. Macaluso Storaci: curdaru1. VS: curdaru1. |
0.8 C | TLIO: cordaio. |
0.9 |
Rossella Mosti 06.01.2022. ISSN 2975-111X |
[1] CaternuXIVR - Angelo Senisio, Caternu, pag. 23.15: Iohanni di Terranova per unu pezu di terra in li Palmintelli in la Fabara, la quali fu di Iohanni Carbunitu, tr. vj g. x. <Kista terra facta vigna ave accatata Vinchi curdaru et divi pagari per lu consensu di lu accatu tr. vj g. x.> Solvit.
[2] CaternuXIVR - Angelo Senisio, Caternu, pag. 41.4: Vinchi curdaru per l’altra parti di la predicta terra di Iohanni Carbunitu tr. vj g. x.
[3] Rinaldi/2005 (126) - 1380-1381 Riscossione di censi, pag. 265.9: Item a Vinchio curdario tr. vj et gr. x.
[4] Rinaldi/2005 (143) - 1381-1382 Censi, pag. 300.12: Vinchi curdaru per l’altra parti di la preditta vingna tr. vj gr. x. Solvit.